România: Proiect Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne. — 432 p.
Балламачи Я. Курс арумынского языка (на рум., англ. и арум. яз.)
Cuprins:
Nintidzate(a)ri / Prefaţă / Parathënie.
Lexia 1—60.
Lexic (Parti di lexic).
Di la I. Ballamaci: Aromânili di Albania.
Mihail G. Boiagi: Gramatica Aromână ică Macedonovlahă şă importanţa a ľiei.
Alfabetul tradiţional...
Istituto della Enciclopedia Italiana, 2000. — 495 pagine.
Per dalmatico non si intende, come qualcuno potrebbe forse pensare in un primo momento, una varietà del dialetto veneto parlato sulla costa dalmata e nelle isole litoranee nei secoli che vanno dal XV al XX, da quando cioè i rapporti commerciali e marittimi, ma anche politici, militari e soprattutto culturali con Venezia...
Köln; Weimar; Wien: Böhlau, 2000. — 437 S. Im hier vorgelegten Band sind Muljačićs aspektreiche, in verschiedenen Sprachen abgefaßte Arbeiten über die untergegangene dalmatische Sprache (vgl. die Einleitung hier) versammelt worden. Kaum ein Wissenschaftler hat sich in den letzten Jahrzehnten so intensiv mit diesem sprachlichen Substrat auseinandergesetzt. Diese Arbeiten...
[Academia Română, Studii şi Cercetări XX] Bucureşti, Imprimeria Națională — 1932 — 575 p. Prefaţă Introducere Dialectul aromân Locul dialectului aromân în limba română Fonologia Morfologia Sintaxa
Bucureşti: Cultura Naţională, 1925. — 800 p. Капидан Т. Мегленорумыны, их история и язык (на рум. яз.) Theodor Capidan (1879 - 1953) a fost un lingvist român. Este autor al unor monografii lingvistice şi etnografice referitoare la limba română şi limba aromână respectiv dialectele istroromân şi meglenoromân. S-a ocupat în special cu studiul limbii meglenoromâne sub numeroase...
Trieste: Centro di ricerche storiche, 1992. — 1140 p. Il vocabolario del dialetto di Rovigno d'Istria (2 Volumi per un totale di 1134 pagine) fa parte di una collana di dizionari del Centro di ricerche storiche che si sono voluti per poter, almeno in parte, salvaguardare e tramandare gli idiomi istrioti dell'Istria. Questo vocabolario, come anche gli altri già pubblicati, è...
Rovigno, 2016. — 421 p. Il Vocabolario del dialetto di Valle d’Istria segue, a distanza di quasi trent’anni, il Dizionario del dialetto di Valle d’Istria del prof. Domenico Cernecca, e rappresenta la naturale continuazione di quello che fu, come lo stesso autore ebbe a scrivere nella Prefazione
Albania, Gjirokastёr: Lurucast, 2010. — 86 p. Кувата Д. Учим арумынский язык (на алб. и арум. яз.) Учебное пособие для младших классов арумынских школ Албании. Арумынский язык — язык аромун, распространённый в ряде регионов южной Албании, северной и центральной Греции, южной и восточной Македонии, юго-западной Болгарии, а также в Сербии, Румынии, Германии, Франции и других странах...
Скопје: Makedonska akademija na naukite i umetnostite, 2007. — 205 с. Скратеници Библиографија Графички забелешки Предговор Вовед Вокални промени Консонантски промени Епентеза Синкопа Афереза Апокопа Метатеза Хаплологија Акцент Глаголи Суфикси / и додатоци / Аромански презимиња настанати од турски зборови Изрази, изреки, пословици Семантички промени Речник Неколку забелешки за...
Београд - Неготин, 2011. - 22 p. Влашка латиница Успостављање комуникације Поздрави Хвала и молим Упознавање У разговору Упитне речи Породица Телефонирање Потребе и осећања Како се снаћи у новом месту У ресторану Храна У куповини Бројеви Време Дани и месеци Описивање ствари и људи Juo mis Vla!
Скопje: : Министерство за образование и наука на Република Македониjа, 2010. — 68 с. Митрева З., Костова В., Михайлова Я. Язык и культура арумын, учебник для 3 класса (на арум. яз.) Limba armãneascã easte unã limbã ditu gruplu di not-datlu a limbilor romanitsi (neolatini). Limba armãneascã s'amintã ditu limbili veclji di tu Balcan: limba tracã, epiroticã, thessalicã shi...
Bucuresci: Th. Vaidescu, 1864. — 39 p. Атанасеску Д., Стерджио Х. Букварь македоно-румынского (арумынского) языка. Limba macedo-română, sau aromână, vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de română, meglenoromână şi istroromână. Există discuţii între lingvişti asupra statutului de limbă (dintre cele patru ale...
Cluj: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Institutul de lingvistică din Cluj, 1959. — 193 p. Publicăm în volumul de faţă texte istroromine, cîteva scrisori şi un mic glosar. Întregul material a fost cules, cu ani în urmă, în cursul a două călătorii de studii făcute la istroromini. Prima a avut loc între 20 mai — 14 iulie 1932, limitîndu-se numai la satele de sub...
Edizioni ETS, 2010. — 221 p. Gli istroromeni, minuscolo gruppo linguistico dell'Istria, della cui storia non è certo quasi nulla eccetto le dolorose vicende dell'ultima guerra, che hanno provocato una loro drammatica diaspora, abitavano sulle colline intorno al lago di Felicia, ora, dopo la bonifica avvenuta negli anni '30, splendente vallata ai piedi del Monte Maggiore: una...
Köln; Weimar; Wien: Böhlau, 2000. — 437 S. — (Quellen und Beiträge zur kroatischen Kulturgeschichte 10). Im hier vorgelegten Band sind Muljačićs aspektreiche, in verschiedenen Sprachen abgefaßte Arbeiten über die untergegangene dalmatische Sprache (vgl. die Einleitung hier) versammelt worden. Kaum ein Wissenschaftler hat sich in den letzten Jahrzehnten so intensiv mit diesem...
E-book, 2009. — 34 p. Aromânii, sau armâńl′i, cum îşi zic ei, sînt după dacoromâni cei mai numeroşi dintre vorbitorii dialectelor româneşti. Numărul lor nu se cunoaşte cu precizie. El s-ar ridica, după Th. Capidan, la 300 000—350 000, repartizaţi astfel : 150 000 în Grecia, 100 000 în R.S.F. Iugoslavia, 65 000 în R.P. Albania şi 40 000 în R.P. Bulgaria. Alte statistici dau cifre...
Leipzig: Johann Ambrosius Barth (Arthur Meiner), 1894. — 382 s. Das in diesem Bande veröffentlichte Material habe ich auf meiner letzten Reise vom 30. April 1889 bis 9. September 1890 gesammelt.
Сколько нужно файлов по одному языку, чтобы сформировать отдельный раздел? контринтуитивно искать истриотские файлы там же, где лежат мегленские и арумынские. группировка такая же, если складывать польские, русские и литовские книги в одно место на том основании, что все три языка имеют хождение в вильнюсе. словом, было приятно найти редкие работы по всем этим языкам, но искать их в одном месте все не пришло бы в голову
Комментарии
словом, было приятно найти редкие работы по всем этим языкам, но искать их в одном месте все не пришло бы в голову